ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Săptămâna trecută, pe 27 martie, când s-au aniversat 97 de ani la unirea României cu Basarabia, Institutul de Sociologie “Dimitrie Gusti” al Academiei Române a organizat conferinţa publică “Şcoala Sociologică de la Bucureşti şi întregirea statului român”, la care au luat parte istorici și sociologi de pe ambele maluri ale Prutului. În mod cu totul special, la conferință au participat şi urmaşi ai membrilor Sfatului Ţării de la acel moment istoric, potrivit site-ului basarabia-bucovina.info.

[P] O istorie sincera a poporului român - comanda online

Una din temele centrale ale dezbaterii, aşa cum a fost expusă de profesorii Ion Constantin şi Ilie Bădescu, priveşte necesitatea ca în perspectiva centenarului Unirii se se acţionaze coerent, pe linia planului de acţiune propus anul trecut de istoricul Mihai Taşcă, la Chişinău şi de Asociaţia Civic Media, la Bucureşti.
Suntem moștenitorii unui moment care este deopotrivă istoric, dar, în același timp, și spiritual, de mare înălțime și suntem îndatorați, din punctul acesta de vedere, față de actul acela, față de clipa aceea. De aceea noi, membrii Institutului de Sociologie, am considerat că este absolut urgent să ne asumăm pe latura noastră de competență acel moment crucial din istoria poporului român. Acesta este doar primul moment dintr-o serie. Vrem să aducem în conștiința românească, in conștiința manifestă a tinerilor, întreaga cultură românească. Această serie de manifestări dorim să culmineze în momentul aniversar din 2018. Este important să amintim că toți artizanii Unirii, toți marii exponenți ai românismului au sfârșit în mod martiric”, a spus, în deschiderea conferinței, profesorul Ilie Bădescu, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române.

Cred că, în perspectiva apropierii centenarului, este nevoie de o intensificare a eforturilor, în baza unor conlucrări cu colegii noștri de la Chișinău și de la Cernăuți, pentru că este vorba și de figuri proeminente din Bucovina care au avut un rol în milșcarea românească: Ion Nistor și Iancu Flondor, dar și alții care au fost implicați și in activitatea de unire a Transilvaniei cu România. Unii dintre bucovineni și transilvăneni au avut un rol important în redeșteptarea conștiinței naționale în Basarabia, unde situația era mult mai complicată din cauza asupririi și desnaționalizării din timpul regimului țarist”, a explicat dr. Ion Constantin, cercetător la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST)

Lucrările prezentate spre dezbatere au fost susținute de Dr. Ioan C. Popa – sociolog, publicist, diplomat: “Dimitrie Gusti şi Problema Basarabiei” – cu referire şi la un proiect în folosul ONU şi al României; de Dr. Ion Constantin – istoric, diplomat, cercetător la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST): “Artizanii unităţii naţionale – Basarabia. Un proiect în perspectiva Centenarului Unirii”; și de Dr. Ilie Bădescu – director, Institutul de Sociologie: “Statul naţional întregit în lumina “conştiinţei martirice

Cu acest prilej a fost lansată lucrarea “Scrieri” de Ion Buzdugan, Chişinău, 2014, Editura Academiei de Ştiinţe a Moldovei, ediţie îngrijită de Teodor Papuc şi Mihai Papuc, directorul Editurii, prezent la manifestare împreună cu istoricul Ion Ţurcanu de la Chişinău.

În mod cu totul special, au participat şi urmaşi ai membrilor Sfatului Ţării, respectiv D-na prof. Ileana Pelivan-Pițurescu, nepoata lui Ioan Pelivan, împreună cu soțul său, Dl. prof. univ. dr. Ioan Pițurescu, şi Dl. Manuilă Dicescu, nepot al lui Pavel Dicescu, fost membru în Sfatul Țării, pe care îi puteţi vedea în fotografiile de mai jos. Publicul a fost constituit din specialişti.

La Conferinţa de la Casa Academiei, portalul Basarabia-Bucovina.Info a expus o selecţie de fotografii din proiectul “Artizanii Unirii – Martirii Basarabiei în imagini şi documente” realizat cu sprijinul CNSAS şi al Arhivelor Naţionale de la Bucureşti şi Chişinău.