ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Cu peste 33.400 de deţinuţi la sfârșitul anului trecut (circa 0,16% din populaţia totală şi cam 0,2% din populaţia adultă), România se găseşte, mai degrabă, în rândul statelor cu rate ridicate ale încarcerării, atât pe plan european, cât şi la nivel mondial. Circa 90% din cei aflaţi în cele peste 40 de penitenciare, centre de reeducare şi spitale-penitenciar sunt condamnaţi definitiv, restul fiind în arest preventiv sau condamnaţi, în primă instanţă.


„În prezent, conform normelor în vigoare, în penitenciare se înregistrează un deficit de peste 4.000 de locuri de cazare“, se arată în raportul pe 2013 al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Dacă se iau în calcul standardele impuse de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, prin care se solicită asigurarea unei suprafeţe minime de patru metri pătraţi pentru fiecare deţinut, deficitul de locuri de cazare este şi mai impresionant: peste 14.000. Cu alte cuvinte, capacitatea închisorilor româneşti este depăşită cu circa 70%, notează Capital.


Discuţia despre aspectele financiare ale sentinţelor penale vine mai ales pe fondul cheltuielilor semnificative pe care le presupune funcţionarea sistemului penitenciar din România – peste un miliard de lei pe an sau 2.500 de lei pe lună pentru fiecare deţinut. Spre comparaţie, închisorile din SUA consumă circa 70 de miliarde de dolari pe an, respectiv circa 2.500 de dolari pe lună pentru fiecare deţinut. Adică, doar de vreo trei ori mai mult decât la noi. Asta deşi, teoretic, costurile sunt mult mai mari peste Ocean.


33.500 de deţinuţi se aflau în închisorile româneşti, la sfârşitul anului trecut. 90% din aceştia erau condamnaţi definitiv

14.400 de locuri este deficitul calculat pentru penitenciarele din România. Cu alte cuvinte, conform normelor CEDO, acestea pot găzdui maxim 20.000 de deţinuţi

1 mld. de lei este bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pe 2014. Circa 95% din această sumă provine din taxe şi impozite

Problemele legate de suprapopulare pot fi rezolvate, desigur, prin extinderea spaţiilor disponibile, conform Capital. Însă, o astfel de strategie presupune alocarea unor sume suplimentare de la buget. Ideal ar fi, însă, să ajungem să scădem, nu să creştem cheltuielile publice cu deţinuţii, asta fără a-i obliga pe cei condamnaţi să trăiască în condiţii inumane.

Conform Biroului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), autorităţile, mai ales cele din statele care se confruntă cu o suprapopulare a penitenciarelor, ar trebui să ia în calcul anumite alternative la pedeapsa cu închisoarea. Lista alternativelor la încarcerare este lungă şi, potrivit celor de la Naţiunile Unite, pot fi aplicate, de la caz la caz, singure sau în combinaţie cu alte măsuri.

Astfel, în cazul unor infracţiuni, pedeapsa cu închisoarea poate fi înlocuită cu sentinţe cu suspendare, plasare sub control judiciar sau arest la domiciliu. Avantajul, în acest caz, este că statul scapă de întreţinerea condamnatului, iar acesta, cel puţin teoretic, se va comporta exemplar de teamă să nu ajungă la închisoare. În plus, el poate continua să lucreze (în unele cazuri, chiar şi în situaţia arestului la domiciliu, având în vedere tehnicile moderne de supraveghere) şi, în acest fel, să obţină venituri din care, pe de o parte, să-şi întreţină familia, iar pe de alta, să plătească taxe şi impozite.