În 2007, Guvernul promitea construirea a 70 de bazine de înot în toată ţara, iar perla coroanei ar fi trebui să fie Complexul Olimpic de Nataţie de la Otopeni unde se dorea chiar organizarea unor mari competiţii internaţionale, însă de la lansarea programului celor 70 de bazine de înot, doar 11 au fost terminate, iar alte 7 sunt în lucru. Restul de 52 de proiecte au rămas, probabil, într-un sertar, unde aşteptă finanţarea mult dorită, relatează Digi24.

Otopeni, un oraş de nici 15.000 de locuitori, ar fi putut fi centrul nataţiei româneşti, însă lipsa banilor şi răfuielile politice au blocat o investiţie de 120 de milioane de lei. La marginea oraşului, pe 5 hectare ar fi trebuit ridicat Complexul Olimpic de Nataţie, șase bazine în care sportivii de elită din toată ţara ar fi trebuit să se pregătească, dar în loc să crească sportivi şi performanţe, cresc buruienile.

Lucrările au început cu fast în 2009, însă după numai doi ani muncitorii şi-au luat utilajele şi au plecat, deoarece banii au ajuns doar pentru un sfert din lucrări, iar șantierul care a ajuns la stadiul de fundaţie a fost lăsat în voia sorţii, după 26 de milioane de lei în complexul de la Otopeni singura apă care s-a strâns până acum în acest bazine fiind cea de ploaie.

Finanţarea trebuia asigurată de Ministerul Dezvoltării prin Compania Naţională de Investiţii, însă după doar doi ani a venit explicaţia clasică: „nu mai sunt bani”.

„Nu am înţeles din punct de vedere naţional pentru că era un obiectiv care nu era al Otopeniul, nu era al primarului şi nici al consiliului local. Era al României”, declară Silviu Constantin Gheorghe, primarul oraşului Otopeni.

Situat la doi paşi de aeroportul Otopeni, şoseaua de centură a Capitalei şi Drumul Naţional 1, complexul urma să fie legat de acestea printr-un drum expres construit de primăria din Otopeni.

„Acei bani pe care noi puteam să îi investim, şi erau destul de mulţi la acea vreme, puteau să rămână îngropaţi în această infrastructură fără niciun motiv”, mai spune primarul oraşului Otopeni.

Ministrul Dezvoltării la acea vreme, Elena Udrea, arată cu degetul spre cei care i-au succedat.

„Anul acesta s-au alocat cu 39% mai puțini bani pentru investiții. Se alocaseră ceva bani pe hârtie în anul 2014, an electoral, dar în fapt banii nu au ajuns la primării”, afirmă Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale.

Şansele ca centrul de nataţie să fie terminat curând sunt minime pentru că a fost sacrificat în detrimentul altor proiecte.

„Din raţiuni economice, s-a luat decizia finanţării şi finalizării mai multor bazine de înot din ţară, cu stadii fizice mai avansate și valori mai mici, în loc de finanţarea şi finalizarea unui singur obiectiv cu valoare mai mare”, se arată într-o poziție a Companiei Naţionale de Investiţii.

Firma care s-a ocupat de construcţia complexului recunoaşte că şantierul nu este protejat de intemperii pentru că Ministerul Dezvoltării nu a putut plăti nici măcar cei 150.000 de lei necesari conservării lucrărilor.

Nici la Cluj-Napoca lucrurile nu stau mai bine. Bazinul olimpic s-a dovedit a fi o promisiune deşartă. Primăria a pus la dispoziţie un teren de 12.000 de metri pătraţi, pe care ar fi trebuit să se construiască un complex de polo, cu două bazine, vestiare şi tribune pentru spectatori, însă Compania Naţională de Investiţii a renunţat la idee, din cauza lipsei fondurilor. La fel s-a întâmplat şi la Arad. Pe de altă parte, în Turda, de exemplu, în 2012 s-a finalizat construcţia bazinului de înot didactic, realizat cu fonduri de la Compania Naţională de Investiţii şi de la primărie, bazin unde 200 de copii urmează în acest moment cursuri de înot.