Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.

Comentarii (2)

• Octavian Berceanu 17.02.2015 00:56

  • Circuitul CORUPȚIE contra NATURII.
  •  
  • Corupția este un rezultatul secundar al exploatarii ilegale a pădurilor, fenomenul devenind extrem de intens odată cu schimbarea regimului politic. În timpul dictaturii ceaușiste lemnul, mobila, ca și celelalte mărfuri produse în România și destinate exportului erau prezente pe piețele internaționale prin intermediul companiilor de stat conduse de angajații Securitații. Aceștia aveau accesul la piețele din Orientul Mijlociu, Asia (China), Africa și Europa prin intermediul protocoalelor stabilite ca urmare a parteneriatelor comerciale.
  • În urma evenimentelor din Decembrie 1989, o mare parte din contractele aflate în desfășurare au fost preluate de ofiteri aparținând fostei Securității. Înainte de 1989 prețul lemnului exportat era cu mult sub prețul real de producție, așa că derularea contractelor în condițiile unei piețe libere devenise dificilă. În baza unei strategii bine elaborate s-a reușit trecerea la un preț competitiv și la menținerea exporturilor de lemn (buștean sau cherestele). Pașii facuti pentru un preț minim de achiziție, prezentați in continuare, au constituit etape in dezvoltarea crimei organizate in România:
  • Pasul 1. Preluarea licențelor de export, a depozitelor aferente portului Constanța și a gărilor, de către firmele aparținand angajaților fostei Securitați.
  • Pasul 2. Elaborarea legislației care să furnizeze material lemnos la prețul cel mai mic posibil prin urmatoarele mijloace :
  • -întocmirea și aplicarea unui cadru legislativ lacunar, în contradicție cu situația reală, deliberat prezentând scăpări prin omisie sau interpretare, care să permită defrișări pe suprafețe cât mai mari, prin scoaterea pădurilor de sub paza strictă a Romsilva. Acest fapt s-a materializat printr-o serie de legi care, plecand de la o miză politico-populistă și tipic comunistă, a improprietărit pe oricine și oricum, fără să prevadă un nou cadrul administrativ al pădurilor puse în posesie precum și paza lor;
  • -menținerea unei salarizări extrem de mici în rândul celor desemnați să controleze și să combată taierile ilegale de pădure, respectiv lucratorii ITRSV, Poliție, Garda de Mediu și Romsilva și deposedarea de mijloace specifice a instituțiilor implicate în combaterea defrișărilor;
  • -numirea persoanelor în posturile decizionale ale instituțiilor menționate anterior doar pe criterii politice, clientelare sau sub presiunea unor factori beneficiari ai comertului ilegal cu lemn sau al celui imobiliar.
  • Pasul 3. Exercitarea unei presiuni asupra autoritaților locale reprezentate la nivelul primariilor și consiliilor locale, a administrației Romsilva, a Poliției, a Gărzii de Mediu și a judecătoriilor, pentru urgentarea punerilor în posesie.
  • Pasul 4. Inchiderea industriei pe plan local, în mod special în zonele foarte bogate în resurse forestiere.
  • Pasul 5. Permiterea dezvoltarii unei rețele de instalații ilegale de debitat lemn provenit din defrișări ilegale. Cele mai multe dintre instalațiile de debitat lemn, respectiv gatere și banzice au funcționat ilegal, prin furtul de energie electrică din rețeaua națională și prin angajarea la negru a întregului personal. La nivel național numărul de instalații ilegale de debitat lemn in cherestea a depășit 10.000.
  • Pasul 6. Achiziția lemnului debitat la cel mai mic preț posibil, astfel :
  • - forță de muncă foarte ieftină, care să poată exploata și debita materialul lemnos la costuri minime;
  • -materie primă furată, în prețul căreia se regăsesc doar costurile date de munca ilegală a tăietorilor de lemne și a utilajelor;
  • -energie electrica necesara instalatiilor de debitat furată din rețeaua națională de distribuție;
  • -transportul ilegal al cherestelei debitate in portul Constanța si asigurarea carburantului pentru transport fara plata accizelor, din surse ilegale din raza portului.
  • Doar astfel prețul de achiziție al intermediarilor din porturi și implicit al exportatorilor este în masură să aducă profituri uriase. Instituțiile statului, aflate la mana politicienilor si a ofițerilor angrenați, nu au avut capacitatea să reclame un cadru legislativ adecvat, să depună plângeri penale împotriva furturilor sau să le combată. Chiar mai mult, instituțiile statului menite să desființeze instalațiile ilegale și să combată furtul de lemne au devenit în multe cazuri, contra cost, consultanți ai beneficiarilor finali ai lemnului, respectiv exportatorii și decidenții politici, oferind protectorat și asistență celor angrenați în afacerile cu lemn.
  • Mafia lemnului, sprijinindu-se pe o legislație care promitea mai mult infractorului decât celui îndreptățit s-o aplice și beneficiind de serviciile integrate de protecție ale unui stat corupt, a reușit să defrișeze, să debiteze, și să comercializeze prin export mai multă pădure, în ultimii 25 de ani, decât au reușit regimul comunist sau cele interbelice, cu tot cu cele două războaie mondiale împreună.
  • Însă ceva foarte important nu au reușit impreună, mafia lemnului și statul român, cu toată conlucrarea lor fructuoasă. Nu au reușit să impădurescă suprafețele rămase fără vegetație forestieră. Totuși, cu fonduri financiare solide și prin menținerea în funcțiile decizionale a partizanilor despăduririlor din cadrul instituțiilor de stat, se pot readuce, cu succes, pe șantierele de împăduriri, ”profesioniștii” care au constituit forța de muncă brută, respectiv baza piramidei defrișarilor ilegale. Pentru a închide acest lanț fără verigi slabe, proiectele de reconstrucție ecologică in perimetrele afectate sunt câstigate prin licitații ”aranjate” tocmai de firmele care au beneficiat de pe urma tăierilor ilegale.
  • Circuitul economic al lemnului provenit din tăieri ilegale, în funcție de sursă, are anumite particularități. Astfel, pentru pădurile administrate de către stat sau alte forme instituționale (cu referire la composesorate și la proprietari particulari cu contracte de administrare, prin intermediul ocoalelor silvice de stat sau al celor private), avem urmatoarele situații:
  • -deoarece vorbim de suprafete forestiere administrate oficial, încă de la început, lemnul care va urma să fie sustras ilegal din pădure capătă acte de provenientă, prin calculul întocmit intentionat eronat, făcut cu ocazia inventarierii masei lemnoase. În actul oficial emis de către administrator, numit generic “Act de Punere în Valoare”sau ”APV”, în care sunt înregistrate calitatea și cantitatea lemnului provenit din arbori existenți “pe picior”, în pădure, sunt trecute cantități și calități inferioare celor din realitate sau sunt omiși un numar însemnat de arbori prin acordarea aceluiași număr de inventar și marcarea lor în vederea extragerii. Introducerea în soft-ul care genereaza volumul de lemn, a unui numar mai mic de arbori, a diametrelor diminuate a arborilor inventariati prin metoda arbore cu arbore (fir cu fir) sau a piețelor de probă și a înălțimii estimative a acestora alături de clase de calitate inferioare duce la subestimari semnificative, putând micșora scriptic volumul de masă lemnoasă cu peste 20%. De multe ori însăși suprafața introdusă în formula de calcul este mai mica decat cea pe care se efectuează efectiv tăierea, verificările și recepțiile lucrarilor pe teren fiind de cele mai multe ori întocmite fictiv, la biroul sediilor administrative.
  • http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/silvicultura/vol_lemn2012r.pdf
  • Aplicand procentul mediu de 10% eroare voluntară în întocmirea APV-ului, la cantitatea exploatată oficial, din anunțul Institutului Național de Statistică, din anul 2012, respectiv 18.000.000 mc (din care 9.500.000 mc sunt exploatați de Romsilva), rezultă un volum de 1.800.000 mc de lemn provenit din tăieri ilegale și adus în circuitul economic cu acte legale. Valoarea primară a acestei cantități, la un pret mediu de 20 euro per metru cub este de aproximativ 36.000.000 de euro. Acest prejudiciu se transforma într-un venit suplimentar pentru cei 17.000 de lucratorii silvici, de aproximativ 2100 de euro anual pentru fiecare dintre ei. Suma este semnificativă ținând cont că un lucrator silvic are un venit mediu anual de 6000 de euro, iar gestiunea unui pădurar este de peste 1.000.000 euro, valoare derivată din volumul de lemn gestionat.
  • Paradoxul este că tăierile ilegale ar putea fi eradicate parțial prin majorarea salariului lucrătorilor silvici prin simpla introducere a acestei cantități în calculele corecte a APV-ului, valorificarea lemnului în condițiile legale și vărsarea acestei diferențe în bugetul de salarii. Acest lucru nu se intamplă, din contră, venitul ilicit este stimulat de natura politica a angajatorului, care solicită pe scară ierarhică contribuții bănești pentru a-și consolida și susține postul. Menținerea funcției se face prin oferirea de bani sau bunuri materiale șefilor ierarhici, decidenților politici locali sau autorităților de control. Presiunea pentru aceste favoruri pleacă de la vârful piramidei ierarhice, prin numirea șefilor în funcție de apartenența lor politică, indiferent de pregătirea profesională și calitatea morală.
  • Pentru pădurile lipsite de pază și neadministrate de către entitați juridice specializate, drumul lemnului tăiat ilegal, de către proprietari sau de către alte persoane, a fost descris anterior, în cei șase pași.
  • https://www.youtube.com/watch?v=2pLGMdIvit0 , https://www.youtube.com/watch?v=uIoqwd31X8U
  • https://www.youtube.com/watch?v=0FC_swDvkz8
  • În ultimii ani însă, datorită lipsei de investiții în infrastructură, respectiv drumuri și alte căi de acces, suprafețele supuse sistematic taierilor, indiferent de natura acestora, legale sau ilegale, nu mai oferă lemn de calitate corespunzătoare. Acest lucru s-a transferat în profiturile din ce în ce mai mici înregistrate de foștii oligarhi ai comertului cu lemn. Rezolvarea acestei probleme și a colectării profitului pe un lanț mult mai scurt și mai eficient spre varful clientelei politice, a fost posibil prin aducerea pe piață a marilor procesatori. Holzindustrie Schweighofer autointitulată ”perfecțiune în cherestea”, este exemplul perfecțiunii cu care această companie beneficiază de protecția totală a clasei politice în prelucrarea lemnului provenit din tăierile ilegale, în mod special a arborilor seculari din ariile protejate și parcurile naționale. (https://www.youtube.com/watch?v=fQZt13_TodI). De bunul mers al afacerilor ilegale ale acestui ”devorator” de lemn depinde și un alt colos industrial, respectiv firma Kronospan, ”cel mai mare producător de placi pe bază de lemn din întreaga lume” si totodata cel mai mare poluator din Sebeș.
  • https://www.youtube.com/watch?v=lJ97jD0oXFs
  • În bună parte autoritățile naționale si locale, ne referim la Primării, Garda de Mediu, Ministerul Mediului prin Inspectoratele Silvice Teritoriale, Direcțiile Silvice și Poliția, au tratat defrișarile ilegale din pădurile private drept o sursă normală de venit pentru populația ramasă fără locuri de munca, folosind-o ca mită electorală sau pentru prevenirea conflictelor sociale la nivel local, ori ca zonă tampon pentru pădurile administrate de către stat. Spre exemplu, in perioada 1990-2011 au fost defrișate 366.000 ha de pădure, cauzând un prejudiciu de peste 5 miliarde de euro, potrivit raportului Curții de Conturi. Pana in anul 2015 au fost lipsite de vegetatie forestieră, prin brăcuire sau defrișare peste 500.000 ha.
  • Harta despăduririlor : http://earthenginepartners.appspot.com/science-2013-global-forest
  •  
  • Efectele CORUPȚIEI in pădurile României.
  •  
  • În trecut vegetație forestieră se întindea pe 70% din suprafața spațiului Carpato-Pontic. În prezent, prin gestiunea haotică și iresponsabilă, suprafața acoperită efectiv cu pădure s-a redus la 22% din teritoriul țării.
  • Corupția în acest domeniu este instituțională, prin menținerea unui nivel de salarizare și dotare foarte scazut, printr-un cadru legislativ neadaptat și prin specialiștilor promovați prin recomandări politice sau mită. Spectrul politic este principalul profitor al acestei situatii.
  • Elaborarea si interpretarea legislației pentru punerile în posesie, s-a facut deliberat impotriva intereselor statului. Pagube rezultate in urma acestor actiuni insumează:
  • -peste 500.000 ha de pădure din cele 3.171.594 ha au fost atribuite ilegal pesoanelor private;
  • -brăciurea sau defrișarea pădurilor pe suprafețe totalizând peste 500.000 ha,
  • - defrisarea zilnica a 70 ha de padure, repectiv 15.000 mc lemn, adica aprox. 10.000 de arbori ;
  • -distrugerea industriei lemnului si a mobile prin acordarea regimului preferential companiilor straine, precum Schweighofer, Kronospan si Egger,atrăgand atentia Comisiei Europene pentru dezvoltarea unor activitati puternic poluare si comerț cu lemn provenit din taieri ilegale.
  •  
  • Comunitatea Uniți Salvăm împreună cu celelalte organizații sau grupuri îngrijorate de evoluția puternic negativă a pădurilor din România, este decisă să facă demersuri de orice tip pentru stoparea declinul declanșat antropic asupra ”plămânului verde”, singura sursă viabilă de oxigen și sănătate.
  • Comunitatea Uniți Salvăm militează activ pentru implementarea unei legislații specifice si a unui sistem de administrare, asemănătoare statelor europene cu procente ridicate din teritoriu acoperit cu vegetație forestieră.
  • Comunitaea Uniți Salvăm denunță implicarea deciziilor de ordin politic în numirea și promovarea specialistilor în cadrul autoritații care raspunde de domeniul silvic, precum denunța și menținerea unui nivel de salarizare menit să faciliteze corupția.
  • Comunitatea Uniți Salvăm face apel către toate organizațiile, grupurile sau persoanele disponibile, din țară sau diaspora, să contribuie la construcția unei Strategii Naționale pentru Silvicultura si Natura. Acest program va reprezenta pentru următorii 20 de ani dezideratul dezvoltarii durabile si integrate, pe principii nepoluante, a activitaților umane. Efortul comun constă în elaborarea unei strategii coerente, implementarea ei, sensibilizarea opiniei publice şi denuntarea actelor de barbarie asupra mediului.
  • Comunitatea Uniți Salvăm sprijină orice demers legal de impădurire a suprafețeler de pădure rămase fără vegetație forestieră în urma defrișărilor sau a altor activități antropice.
  •  
  • Ce-i de facut pentru combaterea corupției, a tăierilor ilegale de material lemnos și refacerea pădurilor.
  •  
  • 1. Inventarierea la nivel național a tuturor suprafețelor cu vegetație forestieră, indiferent de natura proprietății, in sistem GIS. Monitorizarea satelitară a tratamentelor silvice aplicate și a tăierilor ilegale.
  • 2. Verificarea procedurilor și documentelor care au stat la baza retrocedărilor.
  • 3. Suprapunerea hărtilor in sistem GIS si satelitare peste hărtile amenajamentelor silvice și identificarea suprafețelor pe tipuri de vegetație, pe categorii de proprietari și administatori.
  • 4. Elaborarea unei legislații care să sancționeze proprietarii cu suprafețe de pădure supuse tratamentelor silvice necorespunzătoare, brăcuite, defrișate sau neîmpădurite.
  • 5. Preluarea in administrare a tuturor suprafetelor forestiere, altele decât cele deținute deja in administrare de către Romsilva, care nu beneficiază de tratamente silvice corespunzatoare pe o perioada de minim 40 de ani, cu tot cu drept de uzufruct pe aceasta perioadă.
  • 6. Formarea unui corp de control silvic, independent de Ministerul Mediului, alcătuit din ingineri silvici, reprezentanți ai ONG-urilor specializate in supravegerea respectării normelor de mediu, membrii ai instituțiilor de invătămant specializate in probleme de mediu și lucratori ai ministerului de interne. Acest corp de control, finanțat din surse guvernamentale si neguvernamentale, are scopul de intervenție, documentare și sesizare a organelor de cercetare penală privind incălcările legislației silvice și de mediu, precum și sistarea activitații ilicite a persoanelor juridice implicate, precum și reținerea persoanelor fizice care comit infractiuni silvice si confiscarea mijloacelor care au ajutat la comiterea infractiunilor (ex: confiscarea mijloacelor auto care transporta lemn provenit din taieri ilegale).
  • 7. Constituirea unei legislații care să descurajeze numirile si angajările pe orice tip de funcție din domeniul silvic, pe criterii altele decat cele profesionale, recunoscute in urma unui concurs.
  • 8. Sancționarea penală a reprezentanților instituțiilor care tolerează, ascund, sau facilitează, prin modul lor de acțiune, infracțiuni silvice și care au atribuții in combaterea acestora.
  • 9. Creșterea semnificativă a salariilor reprezentanților instituțiilor cu rol in combaterea tăierilor ilegale sau comercializarea si prelucrarea lemnului provenit in urma acestor acțiuni.
  • 10. Crearea unui cadru legislativ care să apere integritatea și să protejeze personalul instituțiilor angrenate in combaterea infracțiunilor silvice sau economice din domeniul silvic.
  • 11. Descentralizarea administrării pădurilor ca sursa de coruptie la nivel național.
  • 12. Verificarea legalitătii investițiilor din surse publice derulate in domeniul forestier.
  • 13. Renunțarea la funcția primordial economică a pădurii in favoarea funcției ecologice, prin norme adecvate. Santionarea financiară a poluatorilor și folosirea fondurilor rezultate in folosul padurii.
  • 14. Cresterea suprafeței totale forestiere nationale prin impaduriri pe 0.1% din suprafata echivalentă acesteia, anual, in alte terenuri decat cele forestiere.
  • 15. Impădurirea tuturor suprafețelor despădurite, printr-un program extins pe maximum 20 de ani.
  • 16. Interzicerea interventiei umane in cadrul habitatelor naturale de interes stiintific, a ariilor protejate, rezervatiilor științifice și a parcurilor naționale.
  •  
  • Sintezele controalelor efectuate de către Curtea de Conturi.
  • 1990-2012 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/economie7.pdf
  • 2010-2013 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Sinteza_FF.pdf

  Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
• Victor 18.02.2015 20:57

  • Intru totul de acord cu propunerile de mai sus. Dar trebuie puse in practica urgent.

  Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.