1. Prin scoaterea cash-ului din circuitul financiar legal, nu combați evaziunea fiscală, ci duci tot cash-ul în zona de evaziune fiscală. Dacă până acum se impozitau 60% (să zicem) din plățile cash, de acum încolo nu se va mai impozita nimic, tot cash-ul va intra în zona de evaziune. Nu va mai fi întrebarea "cash, sau card?”, va fi îmtrebarea "card, sau la negru?”. 

2. Nu poți obliga un popor să își ducă toți banii la bancă, nu ai cum să faci asta, deoarece: băncile nu îți oferă garanții, au comisioane de tranzacții foarte mari, trăim într-o societate nesigură (total) în care încrederea în instituțiile bancare e undeva pe ultimul loc într-un top al încrederii. 

 

3. Sunt foarte multe situații de conturi blocate pentru diverse popriri. Popriri care nu toate sunt reale, ci doar fac parte dintr-un mare șir de proastă comunicare între diverse instituții de stat. Până la soluționarea lor, care durează și câteva săptămâni, contul rămâne blocat, adică acel om este în imposibilitate totală de supraviețuire (plățile cash fiind limitate, sau dacă omul și-a dus tot cash-ul la bancă, așa după cum a decis sistemul). 

 

4. Combaterea evaziunii fiscale se face prin măsuri care afectează doar pe cei care fac evaziune fiscală, nu prin măsuri prin care lovești fix în omul de rând, care respectă legea. Avem mii de localități, poate zeci de mii în mediul rural, în care nu există bănci, în care nu există bancomate. Prin această măsură aberantă, obligi micile afaceri să umble nonstop pe la băncile din alte localități,  cu depunerile cash, sau să facă contracte cu băncile pentru ridicarea cash-ului, lucru pe care banca îl face deloc ieftin. Îmbogățiți băncile, vizibil și băgându-ne nouă pumnul în gură. 

 

5. Ipoteză: vreau să cumpăr un mobilier care costă 20.000 de lei. Merg trei zile consecutiv la magazin și plătesc cash 5.000 de lei (cu bon fiscal și factură fiscală de avans). Și bonul și factura sunt de 5.000 de lei, timp de trei zile, consecutiv. 

 

În a patra zi îmi facturează mobilierul și îmi stornează tot avansul (15.000 de lei avans) pe acea factură, rezultând o factură finală de 5.000 de lei, la care îmi emite bon fiscal de 5.000 de lei (legal). E legal totul? E legal! Ce ai rezolvat prin aceste măsuri? 

 

6. Nu suntem un popor de oameni bogați. Majoritatea cetățenilor își strâng bani, ani de zile, (la ciorap), pentru a-și amenaja locuința. Tot majoritatea refuză plata integrală în avans. Plătesc un avans de 30% și diferența o achită după ce primesc toată marfa comandată. Când îți amenajezi  locuința, instalarea  internetul (și plata unui abonament lunar) este ultimul lucru pe care îl faci, înainte de a te muta în noua locuință. Cum fac eu plata pe un POS mobil, fără conexiune la internet în acel moment? 

Garantează statul român că acel om (clientul) este de bună credință și o să vină a doua zi la firmă să plătească, sau va merge la bancă să vadă de ce nu s-a făcut tranzacția prin POS? Sau, eu, ca agent economic cu marfa dată și banii neîncasati ce o să fac? Plângeri pe la Poliție, nonstop? 

 

7. Evaziunea fiscală nu se face prin plăți cash. Cine face evaziune fiscală prin plăți cash e de nivel mediocru la evaziune fiscală. Evaziunea fiscală se face prin viramente bancare. Nu faci evaziune pentru sume derizorii, ca să te încadrezi în plafoane de plăți cash, că nu ești nebun. Ce combateți prin aceste măsuri? Pe micii evazioniști, pe cei care fac evaziune din restul de la pâine? Aveți un bilanț de la DIICOT cu dosarele de evaziune fiscală, din ultimii 20 de ani, ca să vedeți câte plăți din aceste dosare s-au făcut cash și câte prin viramente bancare? Sutele de milioanele de euro din evaziune fiscală nu se plimbă cu sacoșa, ci se plimbă prin conturile bancare, ok? Astăzi, cu sacoșa doar DNA ul mai plimbă milioane de lei, pentru câte unul de la PSD (mai credul din fire…).