ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Axa Mântuirii străpunge Lumea. La un capăt se află Nașterea, la celălalt, Învierea.

Și, totuși, câtă diferență între aceste sărbători.

Crăciunul vine cu zvon de zurgălăi. Paștile sunt dangăt profund de clopot.

Și ziua premergătoare diferă. Ajunul Crăciunului este cald și miroase a brad și cozonaci.

Sâmbăta Mare este așteptare încordată: după Prohod, întreaga fire își ține răsuflarea, suspendată între Moarte și Viață. Este liniște grea de Mormânt în care se presimte Lumina.

S-au scris biblioteci despre aceste sărbători care țin Lumea.

Editura Contra Mundum recidivează fericit și firesc. Întregește Axa: după Povestiri rusești de Crăciun, vine cu Povestiri rusești de Paști.

O antologie în care vă veți (re)întâlni între alții cu Dostoievski, Cehov, Leskov sau Tsvetaeva. Dar și cu memoriile țarului mucenic Nicolae al II-lea. Ori cu însemnările cutremurătoare ale duhovnicului familiei regale despre ultimul Paști la Țarskoe Selo.

Recomandându-vă din tot sufletul această carte, vă ofer ca pregustare o mică bijuterie.

*

Paștele în Moscova

de Alexandr Kuprin

 

Bulevardele moscovite înverzesc, acoperindu-se cu primele frunzulițe de tei. Simți cum mirosul de pământ primăvăratic îți gâdilă inima. Pe cerul albastru plutesc norișori împrăștiați și veseli; când îi privești, parcă se învârt; sau, de fapt, ți se învârte capul, îmbătat de primăvară?

Răsună, tremură, cântă, se rostogolește peste Moscova sunetul necontenit și variat al tuturor clopotelor sale puternice.

Fiecare băiețel din Moscova, chiar și cel mai sărman, cel mai murdar, cel mai năpăstuit de soartă, are în aceste zile pascale dreptul deplin, indiscutabil, consfințit de-a lungul veacurilor, să se cațăre în orice clopotniță și, așteptând cu jind să-i vină rândul, să tragă orice clopot cât îi va pofti inima, până se va plictisi, chiar și pe cel mai mare, numai dacă are avea destulă putere să clatine limba lui de patruzeci de puduri și bărbăție să suporte urletul lui asurzitor, metalic și greu, ce zguduie tot corpul.

Stoluri de porumbei, sălbatici și domestici, se rotesc pe cerul curat și albastru, strălucind toți deodată din aripi atunci când fac vreun viraj neașteptat, apoi se înnegresc, apoi strălucesc din nou ca argintul, aproape topindu-se în soare.

Cât de împodobită este mereu, cât de străveche și frumoasă este Moscova cea străbună, puternică și neclintită.

Bărbații poartă mantouri de culoare albastru-închis și șepci noi, de sub care se ivește părul tuns drept, strălucitor, uns cu ulei...

Cămășile bărbătești, scoase de sub jiletci, bucură ochii cu amestecul de culori albastre, roșii, albe sau galbene, ori cu imprimeul vesel cu buline.

Ce rumene sunt fețele, ce proaspeți și luminoși sunt ochii femeilor și ai fetelor, cât de înflăcărat strălucesc pe ele rochiile fastuoase, multicolore, din stambă de Moscova, cât de fermecător stau pe căpșoarele lor baticurile din cașmir, ornamentate cu ierburi, ornamentate cu ierburi și trandafiri galbeni ca paiul, cât de serioase sunt șalurile bătrânelor, păstrate de la străbunici, șaluri de culoarea ciocolatei, cu broderii galbene și roșii în formă de semne mari de întrebare!

Și toată lumea se sărută, se sărută, se sărută... O pupăceală continuă se aude afară: închide ochii și ți se va părea că un stol mare de cinteze s-a lăsat deasupra Moscovei.

Neclintit și încântător este ritualul sărutului pascal. Iată doi bărboși impunători și serioși s-au văzut de departe unul cu altul și brațele lor deja s-au deschis, iar chipurile lor s-au lărgit într-un zâmbet luminos.

Șepcile sunt date jos cu hotărâre, descoperind pieptănăturile cu cărare dreaptă. Mâinile se unesc strâns.

„Hristos a înviat” – „Adevărat a înviat!”

Capetele se înclină spre dreapta – un sărut pe obrajii stângi, se înclină spre stânga – un sărut pe obrajii drepți, apoi iarăși pe cei stângi.

Și toate acestea se fac fără grabă, cu prietenie.

- Unde ați fost la Slujba de Înviere?

- La Catedrala „Hristos Mântuitorul”. Iar dumneavoastră?

- La biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, în Kudrino, aproape de mine.

Baloanele se leagănă sus, deasupra forfotei stradale, prinse cu niște fire nevăzute în ciorchini multicolori, mlădioși, ușori și primăvăratici.

Halva și marmeladă, pastile (desert rusesc făcut din fructe uscate – n.tr.), turtă dulce, nuci în bărcuțe.

Băieții rostogolesc ouă pe ulucele de pe trotuare și le ciocnesc între ele. Cine sparge oul, acela îl câștigă.

Masa de Paști încărcată cu sticle și cu mâncare. Miros de zambile și de narcise catifelate. Sufrageria scăldată în soare. Canarii ciripesc entuziasmați.

Un cadet al școlii Alexandrovsk, îmbrăcat în uniformă nou-nouță, cu cizme lăcuite strălucitoare, ce se reflectă clar în parchetul lustruit, stă lângă o domnișoară drăguță și amuzantă.

Ea poartă o rochie diafană din muselină albă, cu un furou de culoare roz dedesubt. O cingătoare roz și un trandafir prins în părul negru.

- Hristos a înviat, Olga Alexandrovna, spune el, întinzându-i un ou pictat de el însuși în acuarelă cu pulbere de aur.

- Adevărat!

- Olga Alexandrovna, dumneavoastră știți desigur obiceiul ortodox...

- Nu, nu, eu nu mă sărut cu nimeni de trei ori.

- Atunci nu sunteți o bună creștină. Vă rog. Pentru această zi mare!

O mămică durdulie și țanțoșă se leagănă sub un palmier, lângă fereastră, într-un balansoar împletit din răchită. La picioarele ei stă tolănit un leonberger roșcat.

- Olea, nu-l necăji pe cadet. Sărută-l.

- Bine, însă doar o singură dată, mai mult să nu îndrăzniți.

Bineînțeles, el a îndrăznit.

O, cât de tare ard obrajii adorabili, gingași ca mătasea. Buzele tânărului rămân înfierbântate pentru multă vreme. El privește gura ei drăgălașă și roz, ce este întredeschisă, și râde, însă în ochi i se vede o sclipire umedă și profundă.

- Ei, bine, este de ajuns. Ce doriți? Cozonac? Pască? Șuncă? Vin Sherry?

Și sunetul vesel, cuprinzător, neîncetat al clopotelor moscovite se revarsă peste cercevelele de vară ale ferestrelor...