Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.

Comentarii (6)

• INJECTIA FINALA 17.11.2023 22:14

  • Orban e un cioban
  • Orb, dar plin de elan
  • Să interzică orice manifestații
  • Pro Gaza, nu vrea infestații
  • Vrea să rămână lui Bibi în grații

  Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
• Nata 18.11.2023 04:39

  • Suflete de slugi!

  Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
• vasile grozav 18.11.2023 06:19

  • Am mai afirmat ca Orban e opoziție controlata. Nimic mai mult. O paiță care primește dreptul de a spune ce trebuue sa spună și de a poza în marele dizident împotriva UE. Având dezlegare, firește de la Licuriciul cu cap de mort. Cand votezi împotriva unei rezoluții ONU care condamba atacurile izraeliene din Gaze, e clar ca servești la masa SUA-Izrael. Restul e desert pentru naționaliștii de aici care, în fond sunt antinationlistii ce-i fac jocul.

  Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
• Nick Cohen 18.11.2023 06:32

  • Am o intrebare, de ce Activenews nu o promoveaza pe Diana Sosoaca ? Eu zic ca este un politician care merita sustinut. Platforma ei politica este unica pe planeta. Ar mai fi si Calin Georgescu , alt politician care ar putea sa influenteze ceva in bine in tara noastra .

  Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
• marius hategan 18.11.2023 10:05

  • Neuronu' tau nu a trecut de faza cu idoli....

  Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
• Davinci 21.12.2023 11:09

  • stau si ma inatreb. de unde atita prostie si răutate la romani? sigur ca sint roman si am dosare la seco pe cine il injuram si nu numai pe Ceaușescu. Am plecat după 6 ani fără c etatenie si ajutat de trei senatori americani insa am rămas roman unde istoria țării se oprește la interbelic unde mării patrioți romani zac. azi prin cimitire uitate si morminte cenzurate. c e înseamnă România fără ei? nimic. înseamnă prostie, răutate , răzbunare si credință falsă. Pai cum altcumva cind îl omori pe Pingelica in zi de Crăciun? Sa fi fost el cel mai rău ? Nu azi pot spune ca eram dezinformați si totul pornea si de la o securitate care l-a idolatrizat pe Pingelica c a mai apoi sa îl lovească pe la spate. Sigur c a trebuia judecat dar cine l-ar fi judecat? Bețivii si prostii , parveniții, Secu sau lingăii din partid? Îmi aduc. aminte c um preotul Calciu b atea la alb Asada Romana din Washington la ușile închise ferind sa nu fie asasinat nea nicu ci judec at. Si o spune cel ce făcuse 24 de ani de pușcărie . Da dar era mai important pentru roman c e spunea Saul. Bruckner Brucan. facindu-va idioti rizind cu cașul la gura si urdorile de la nespălat. Un nemernic c are s-a aciuit si și-a sc himbat numele in România. Azi îl vad sco de peste tot. Corect el a c condus el este marele arhitect domn profesor fără sc oala. Lașitatea romanul ui de azi nu poate vedea genialitatea lui ORban al Ungariei c are știe de ce parte a istoriei sa joace. Da romanul și-ar fi dorit un premier ca el. o tara sărac a dar c condusa de competenți. O tara de ne plac e sau nu este top trei in Europa si are c ivilizatie a făcut parte dintr-un imperiu ca vrem sau nu. România își face aliați in grupările rome in clanuri unde Caragiale spunea ca romanul este lingușitor si trădător. Așa a si fost. Mergeți in Europa si suntem făcuți "c urma" de toți. CU un rege prost si trădător. cu tătuca mort după mii si fugit de la tron de doua ori pentru o curva iar Antonescu executat. UNde ne aflam? Ați văzut in c cimitirul Pere la Chef din Paris ce au făcut ungurii cu eroul lor IMre Nagy prins de sorbi si dat de romani rușilor? are loc de veci simbolic iar mormântul lui Enescu de degradează acolo. Chestiune de bun simt de c um ne apărăm valorile. Da România joca de partea greșită a istoriei. Trebuia sa lupte pentru neutralitate. Azi fermierii romani sint falimentari pentru ca așa vrea America si slugile de la București. Polonia, Slovenia, ungaria s-au trezit si refuza c era ce este de refuzat. Noi suntem milogi , ungurii lupta pentru viața si tara lor. NOi nu facem nimic. Lovim in poporul roman si ne batem joc de av uita lui. suntem in poziție de c capra de mulți ani. Pingelica poate fi acuzat de multe dar nu s-a plecat nimănui. Acum v ai de mama noastră si veți mai vedea cum vom pierde mult...americanii vor avuțiile noastre si de acolo si pina dincolo se dau poazitori. nu ei sint cinici. dar întărea lui Puțin in România va fi plină de fast si cu stegulețe. veți vedea. pina atunci doresc sa amintesc celui ce a scris acest articol ce spune Eliade despre naționalism. înainte de toate naționalismul creștin nu este exclusivist si definiția o veți găsi pe google foarte greu.
  •  
  • iata ce spune Eliade si de lua aminte~
  • • Mahatma Gandhi
  • •
  • • “Nationalism is an attitude of defense, made necessary by the weakness of the state." — Jacques Bainville (1879-1936)
  • •
  • •
  •  
  • Mircea Eliade - România în eternitate
  • Naționalismul nu e numai marea iubire pentru morții și pământul nostru, ci este mai ales setea de eternitate a României. Nu iubești numai tot ce a fost al strămoșilor tăi și ce este încă al tău – ci vrei ca acest tot să fie în eternitate, să rămână peste și dincolo de istorie. Îți iubești țara și neamul pentru că știi că numai așa vei putea rămâne și tu aici, în istorie, legat și păstrat de pământ.
  • Eternitatea pe care insul și-o închipuie, o cucerește sau o cerșește singur – este o cu totul altă problemă decât această eternitate colectivă, a neamului întreg. Aici răzbate setea omului de concret, setea de a ști păstrate veșnic locurile și experiențele pe care le-a cunoscut și le-a apărat câteva zeci de ani, câteva clipe. Cred că în orice fel de naționalism trăiește, mai mult sau mai puțin manifest, această iubire pentru eternitatea neamului. Și mi se pare că nu este decât un singur fel de a-ți sluji neamul și țara: de a lupta, pe orice cale, pentru eternitatea lor. Luptă pe care fiecare o înțelege după firea și iubirea lui. Dar numai setea eternității poate transfigura acest sentiment și această luptă. Numai prezența eternității poate depăși politica. Toate acțiunile noastre pe acest pământ ar deveni meschine și deșarte dacă n-ar fi intuiția eternității, care să le dea o altă valoare și o altă tărie. Sensul existenței și datoria fiecărui om este creația. Creația de orice formă: echilibrul interior, familie vie, operă, gând. Nae Ionescu spunea, cândva, că singura datorie a statului este de a îngădui și ajuta pe orice om să creeze. Orice formă de viață organizată – de la formele biologice până la cele statale – are aceeași menire și același scop: ca fiecare dintre membrii săi să creeze, să continue a rămâne viu și fertil. Dar ce este altceva această creație, decât setea de eternitate, cel mai cert și mai valid instinct omenesc? Naționalismul nu poate face nici el excepție; creația și, deci, eternitatea sunt axele și premisele sale.
  • Cei mai glorioși „naționaliști” nu sunt eroii, nici șefii politici; care nu fac decât să conducă destinele istorice ale neamului lor. Cei mai glorioși „naționaliști” sunt creatorii care cuceresc de-a dreptul eternitatea. Există o sete de eternitate în fiecare om, sete pentru neamul și țara lui. Dar există și o altfel de eternitate: un salt dincolo de istorie, prin care o țară și un neam intră și rămâne în eternitate. Un salt pe care l-au făcut vechea Grecie, Italia, Franța, Anglia, Germania, Rusia. Orice se poate întâmpla cu Italia, acum; poate să fie înfrântă, robită, ștearsă de pe fața pământului. Dar nici o forță istorică nu va putea să scoată Italia din eternitate. Nici o revoluție, nici un măcel, nici un cataclism nu va putea ucide pe Dante Alighieri, pe Michelangelo, pe Leonardo. Chiar dacă toate muzeele ar fi distruse, chiar dacă toate bibliotecile ar fi incendiate – acești mari italieni, alături de atâția alții, vor continua să domine și să fertilizeze lumea. Oricât de mare ar fi saltul care s-ar întâmpla în istorie – salt înainte sau salt înapoi – lumea va avea veșnic nevoie de această Italie din eternitate. După cum lumea va avea veșnic nevoie de Eschil, Platon, Cervantes, Shakespeare.
  • Mă gândesc că sunt țări ce au ieșit din istorie și au intrat în eternitate printr-un singur creator, printr-un singur geniu. Bunăoară Rusia, prin Dostoievski; sau Danemarca prin Sören Kierkegaard. Poate fi o mai vastă și mai legitimă mândrie a unui neam decât saltul acesta dincolo de eternitate printr-o mare creație spirituală, care poartă cu ea toate virtuțile rasei? Ceea ce istoria păstreză în milioane de exemplare cenușii și impure, eternitatea primește în câteva exemplare perfecte, care oglindesc geniul și forțele creatoare ale națiunii întregi. Milioanele se transformă, sau se alterează (Grecia clasică) – dar acele câteva exemplare perfecte nu-și vor putea trăda niciodată neamul, nu se vor putea niciodată transforma în altceva decât ceea ce sunt. De aceea mi se pare că o națiune care izbutește să aleagă din sânul ei câteva genii în cinci veacuri de istorie – este o națiune care nu are de ce să se teamă. Orice i s-ar întâmpla în viitor – și-a cucerit de pe acum eternitatea…
  • Mă gândesc cu groază că și pe noi, românii ne așteaptă o „eternitate”: proverbul. Intrăm în proverbele celorlalte națiuni, așa cum a intrat scoțianul, irlandezul, ovreiul – și, în Peninsula Balcanică, țiganul. Am ajuns de pomină; și, până ce vom fi cunoscuți peste hotare prin capodoperele noastre sau prin românismul nostru, suntem cunoscuți prin politica și dezmățul nostru intern. Nu știu dacă fiecare dintre dumneavoastră își dă seama cât de grav suntem compromiși. Numai câțiva pași, și intrăm în iremediabil – de unde nimeni nu ne va mai scoate. Proverbul va ajunge stăpânul nostru; și așa după cum, cu sau fără dreptate, se spune despre bulgari că sunt proști, despre polonezi că sunt îngâmfați, și despre spanioli că sunt grozavi în dragoste – tot așa se va spune și despre români că sunt hoți. A și început să se spună: nu numai prin gazetele și cercurile politice europene, ci și prin proverbe. Ascultați unul din ele, cules de Knickerbocker, „Quand quelqu’un vole, c’est la cleptomanie. Quand plusieurs volent, c’est une manie. Quand tout un peuple vole, c’est la Roumanie!” Nu vă plesnește obrazul de rușine? Aceasta este eternitatea care ni se pregătește. Aceasta este tot ce a făcut pentru noi, de la victorie încoace, politica, administrația și cultura noastră oficială.
  • Un gazetar italian, al cărui nume nu-l mai citez, de rușine, povestește că un mare demnitar bulgar îi spunea: „În caz de război, armata noastră pornește spre Iugoslavia, iar în România trimitem un milion de lei. Jumătate pentru presă, jumătate pentru restul țării”. Glumă idioată? Poate că da. În orice caz, o glumă pe care nimeni nu are curajul s-o facă asupra Iugoslaviei, asupra Germaniei sau Italiei. O glumă care trece de la om la om, peste granițele noastre. Și care ne pregătește cel mai nedrept proverb care ni se poate potrivi. Trebuie să iubești România cu frenezie, s-o iubești și să crezi în ea împotriva tuturor evidențelor – ca să poți uita gradul de descompunere în care am ajuns.
  • Mircea Eliade, „România în eternitate”, București, 13 octombrie 1935.
  • •

  Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.