După afirmația hazardată a lui Grigore Leșe cu privire la originea melodiei cântecului „Așa-i românul”, pe care el o atribuie greșit maghiarilor, și critica versurilor cântecului patriotic „Noi suntem români”, în emisiunea lui Sebastian Zachmann de la Prima Tv (VIDEO), regizorul Iulian Capsali publică pe Facebook dovadă erorii grave a maestrului cântului popular, cel puțin în ce privește „Noi suntem români” - AUDIO MAI JOS.

De asemenea, dr. etnomuzicolog Marian Lupașcu, scrie în Cotidianul:

„C-așa-i românul este cealaltă piesă de muzică populară de consum în discuție. „Dacă o melodie sare la cvintă, … este folclor maghiar”. Afirmația este doar penibilă și rizibilă, în niciun caz un argument. Dacă ar fi așa, ce facem cu sistemele sonore prepentatonice și pentatonice în care tocmai salturile pe intervale naturale perfecte (cvartă, cvintă, octavă) sunt specifice folclorului de pe toate meridianele? Oare chinezii, indienii, popoare care au cercetat sunetul și au publicat tratate de teoria muzicii încă din antichitatea timpurie, să fi împrumutat aceste structuri arhaice, care le definesc specificul identitar, de la unguri? Sunt prezente și în folclorul românesc, afirmate direct sau în substrat, dar niciun cercetător nu a îndrăznit nici măcar să viseze că ar fi românești. Chiar piesa în cauză pornește de la un motiv tritonic (Mi, Re, La), pe care îl dezvoltă și îl amplifică secvențial, ajungând la un ambitus de duodecimă. Cercetătorul trebuie să analizeze spații sonore largi, să vadă relațiile dintre sunete, nu să se oprească la un interval.

În mare, analiza anterioară se potrivește și aici. Sunt totuși câteva deosebiri flagrante. Versificația hexasilabică este catalectică și acatalectică (5 și 6 silabe), iar rima încrucișată. Multe alte argumente, care reies din analiza diverselor paliere ale discursului sonor, ne conduc la ideea că aceasta este mai degrabă o compoziție mai nouă, în stilul cântecelor „de inteligenția” ardelenești despre care am vorbit.

Nimeni nu neagă influențele reciproce între diferite culturi, mai ales când etnii diferite conviețuiesc o lungă perioadă de timp pe același teritoriu, ba există și multe comunități mixte. În general însă, cultura minoritarilor împrumută elemente de la cea a majoritarilor. Este un mecanism psiho-social normal, de adaptare la mediu.”, mai explică dr. etnomuzicolog Marian Lupașcu, între altele.

În ce privește „Noi suntem români”, melodia a fost înregistrată pe cilindru de genialul compozitor Bela Bartok, în iulie 1909, în comuna Delani, din Bihor. Culegătorul maghiar de folclor din Transilvania prezintă cu claritate originea cântului ca fiind română iar versurile sunt considerate, în notița sa, ca fiind ale lui Vasile Alecsandri, dar probabil mai curând este vorba de versuri populare culese de marele poet român.

„Foarte interesante sunt și versurile melodiei notate de Bartok, care ne arată faptul că avea un conținut patriotic chiar în acel stadiu incipient.”, scrie Iulian Capsali.

Dacă le citim vedem că în acestea se prezintă de fapt imaginea dușmanului românului: „Cine n-o ține cu noi/ să-i crească coarne ca la boi/ și unghiuță ca la mâță”. L-ați recunoscut, desigur, pe... Aghiuță.

„Haidați români, de-a alege, deputat de-a noastră lege”, versurile cu care se încheie cântecelul, se referă la legea românească, ortodoxia, ceea ce implicit însemna ca alesul să fie român (foto mai jos).

Cine n-o ține cu noi mă   NM H 0674 a | Former inventory number: MH 0674a Subject Location of origin Gyalány | Tövisfalva, Delani |   | Bihar vm. Location and date of recording Gyalány | Tövisfalva, Delani |   | Bihar vm. | 1909.07. Vasile Alecsandri költeménye után; képviselőválasztáskor éneklik   Ethnic group román Execution műdal, cântec (ének), Performer legény |   |   Document type fonográffelvétel

Locul de origine Delani (în maghiară Gyalány - este o localitate componentă a municipiului Beiuș din județul Bihor, Crișana, România).

Locul și data înregistrării: Delani | Bihor | 1909.07.

După o poezie de Vasile Alecsandri; cântată în timpul alegerii deputaților  

Grup etnic: Român

Execuție: cântec artistic

Interpret: flăcău

Tip de document: înregistrare fonografică

AUDIO AICI

În imaginea de mai sus, Biserica de lemn din Delani la 1931. Clădită la 1733 și primită în dar de locuitorii din Delani de la frații ortodocși din Beiuș, biserica din imagine se pare că a ajuns în prezent la Mănăstirea Izbuc. Mai jos, versurile transpuse de Bela Bartok: