ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Steagul Secuiesc devine legal în România, după ce PSD a depus un proiect legislativ care permite arborarea steagului Ţinutului Secuiesc în faţa instituţiilor publice din judeţele predominant maghiare, ca parte a înţelegerii politice cu UDMR.

Un grup de 42 de deputaţi de la PSD au depus în această săptămână un proiect legislativ care stabileşte metodologia de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor unităţilor administrativ teritoriale, ca simbol local. Printre cei care au semnat proiectul se numără premierul Victor Ponta şi vicepremierul Liviu Dragnea.

Proiectul de lege prevede că steagurile judeţelor, oraşelor sau ale localităţilor pot fi arborate „numai la sediile autorităţilor administraţiei publice locale precum şi la cele ale instituţiilor publice de interes local, la intrarea principală, deasupra acesteia şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene“. Dacă legea va fi promulgată, liderii politici ai judeţelor cu populaţie predominant maghiară, Harghita şi Covasna, vor putea arbora, LEGAL, în faţa Primăriei sau a Consiliului Judeţean drapelul Ţinutului Secuiesc, deşi în Constituţia României „ţinutul“ nu este autoritate administratriv-teriotrială. „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii“, spune articolul 3 din Constituţia României. Însă, liderii maghiari se pot folosi de un tertip pentru a intra în legalitate: pot cere ca steagul secuiesc să fie declarat drapel oficial, atât al judeţului Harghita, cât şi al judeţului Covasna, pentru că legea nu interzice ca doua judeţe că aibă acelaşi drapel sau aceleaşi culori. Primul pas a fost făcut, când Consiliul Judeţean Harghita a adoptat o hotărâre care stabileşte că steagul secuiesc este drapelul oficial al judeţului. La rândul său, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat, prin hotărâre, un stindard local vopsit în aceleaşi culori cu ale steagului secuiesc (galben şi albastru), dar a adăugat în plus o stemă din secolul al XIV-lea. Deci există şi o mică diferenţă. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, vor înceta şi conflictele locale dintre primarii sau şefii consiliilor judeţene, pe de o parte, şi prefecţii români numiţi de Guvern, pe de altă parte.