ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



În urmă cu 85 de ani, Germania nazistă și Rusia bolșevică semnau un pact de neagresiune, care a dus în final la scindarea Europei și la dezmembrarea României.

Semnarea unui pact între Germania nazistă și URSS, în 23 august 1939, a dus la declanșarea celei de a doua mari conflagrații mondiale, iar, prin protocolul său secret, la ruperea Basarabiei din trupul României.

Înțelegerea dintre Hitler și Stalin de a împărți ceea ce rămasese neocupat sau neîmpărțit în Europa Centrală și de Est, prin semnarea și aplicarea Pactului Ribbentrop-Molotov, a avut grave repercusiuni asupra întregii lumi. A început Al Doilea Război Mondial, cu reîmpărțiri de teritorii, dar și cu victime și distrugeri nemaiîntâlnite în istorie, prelungit cu Războiul Rece și cu scindarea Europei în două. Prin așa numita Cortină de fier, vestul s-a aflat sub influența Statelor Unite ale Americii, iar estul sub influența Uniunii Sovietice, timp de 45 de ani, între 1945 și 1989.

23 august 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov
 
La Moscova, în prezența lui Stalin, ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop semnau la 23 august un tratat de neagresiune între Germania nazistă și Uniunea Sovietică.

Scopul declarat al Pactului Ribbentrop-Molotov era ca al Treilea Reich să-și asigure flancul estic după invadarea Poloniei, petrecută o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. În schimb, URSS dorea să câștige timp și să prevină o invazie germană, deoarece Armata Roșie avea prea puțini ofițeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, sub pretextul unui complot imaginar.

Era vorba, de fapt, de o înțelegere între Hitler și Stalin de a împărți ceea ce rămasese neocupat sau neîmpărțit în Europa Centrală și de Est, așa cum stipula un protocol adițional secret care viza teritorii din Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia și prin care URSS își accentua interesul pentru Basarabia.

"Măcelarii Europei, amețiți de băutură, își jucau rolurile, îmbrățișându-se cu tandrețe și clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfățișau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră și înainte de împărțit ceva, și acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesioniști ai acelorași afaceri", astfel descria momentul semnarii pactului istoricul Paul Johnson.

Ca urmare a protocolului adițional secret, URSS a transmis României, la data de 28 iunie 1940, un ultimatum: i se dădeau 48 de ore pentru a evacua Basarabia și nordul Bucovinei, în caz contrar URSS îi declara război. România a cedat, fără luptă, și trupele sovietice au intrat în teritoriile cerute, dar și în Ținutul Herței, nemenționat în ultimatum.

România a intrat în război în iunie 1940, iar din 1941 Basarabia și nordul Bucovinei s-au întors în componența statului român timp de încă trei ani, pentru ca după 1944 să fie ocupate din nou de URSS, apoi să fie furate de Ucraina și noua Republică Moldova aflată sub comanda Moscovei.