Amintim că fostul ministru și lider PMP, Elena Udrea, a declarat într-un interviu difuzat duminică seara, la Realitatea, că magnatul globalist de extremă stânga George Soros l-a sunat personal pe fostul președinte Traian Băsescu cu „rugămintea” să o susțină la alegerile prezidențiale din 2014 pe fostul ministru al Justiției, actuala penală Monica Macovei.

 

„Monica Macovei, ministrul român al justiției și absolventă a școlii de activism al societății deschise a lui George Soros, avea țintele sale de presupuși oficiali guvernamentali corupți aliniate. Printre acuzați se numără nouă judecători și procurori, opt membri ai Parlamentului și doi miniștri. Ea l-a pus sub acuzare chiar și pe viceprim-ministrul președintelui român Traian Băsescu. Premierul demisionar, Adrian Năstase, a ajuns la închisoare pentru abuz de fonduri publice în 2012. Ancheta respectivă a început, de asemenea, sub conducerea lui Macovei.

Dar prezentarea unor scalpuri de profil înalt Comisiei Uniunii Europene a adus recompense potențial mai mari decât simpla contribuție la aderarea României la UE.

Într-un interviu acordat site-ului EUPolitix în mai 2006, Macovei a lăsat să se înțeleagă că ar fi interesată să devină primul comisar european din partea României. Făcându-se ecoul presei germane, cotidianul Bucharest Daily News a relatat, la 21 septembrie 2006, că, odată cu intrarea României și Bulgariei în UE în 2007, "colegiul comisarilor va trebui să fie extins pentru a include încă doi membri". Rapoartele o prezentau pe Macovei ca pe un candidat puternic pentru postul de judecător, datorită faptului că a urmărit politicieni puternici.

Pentru a lărgi cercul de corupție, Macovei a extins foarte mult conceptul de "abuz în serviciu". În loc să se bazeze pe alegători pentru a-i trage la răspundere la urne pe funcționarii guvernamentali neperformanți sau neglijenți, noua clasă de procurori din România - aleasă, desigur, de clasa ONG-urilor din România și finanțată de Soros și compania - putea acum să-i trimită direct la închisoare. Deși a intrat în vigoare după ce Macovei a părăsit mandatul, noul cod penal al României a mai mult decât dublat pedepsele pentru abuzul în serviciu, de la 2 la 7 ani, și chiar a omis cuvântul "cu bună știință" atunci când se referea la comiterea de către funcționari a unor acte dăunătoare sau la neglijarea îndeplinirii îndatoririlor lor.

Consecințele ar putea fi sumbre. Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a aflat de la televizor că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis o anchetă pe numele său pentru presupus abuz în serviciu. Ancheta cita o renegociere care avusese loc cu opt ani înainte, în care Loteria Română renegociase un contract cu o firmă grecească pentru aparate de joc suplimentare. Anchetatorii au susținut că această afacere a costat în cele din urmă compania românească - și, prin urmare, statul - bani, și au dat vina pentru pierderi pe Nicolăescu și pe ceilalți doi acționari care au aprobat renegocierea.

Agenția Națională de Integritate (ANI) a fost o altă specializare a lui Macovei. Această nouă agenție îi trata, în esență, pe toți funcționarii publici și pe membrii familiilor acestora ca fiind suspecți de corupție. ANI le-a cerut acestora să își declare toate bunurile și tot ceea ce vânduseră în anul precedent. O astfel de lege nu exista nicăieri în UE - pe care, în mod ironic, Macovei o considera standardul de aur al legii și al justiției. Ea chiar s-a lăudat că ANI a ajuns să afecteze "aproximativ 500.000 de persoane în total".

"Acest lucru sună ciudat în Germania sau Franța, unde astfel de declarații sunt confidențiale și sunt doar depuse la instituția respectivă", a recunoscut Macovei. "În România, acest lucru nu funcționează. Dacă în România o depunem în mod confidențial la o instituție, e ca și cum nu ar exista." Multe dintre aceste instituții, însă, cum ar fi băncile și companiile auto, sunt multinaționale cu sediul în Europa de Vest. Dacă sucursalele locale au distrus în mod regulat dosarele, așa cum sugerează ea, trebuie să ne întrebăm de ce nu a luat problema cu aceste companii.

Potrivit proceselor-verbale publicate, realizate în timpul dezbaterii publice privind legea, obținute de Societatea pentru Justiție, Macovei a invitat doar membri ai ONG-urilor pentru a discuta despre crearea ANI - excluzându-i pe judecătorii și procurorii care o vor aplica și pe care politica îi va afecta cel mai imediat.

De asemenea, ea a înaintat prin Parlament diverse modificări "progresiste" ale codului penal: restricționarea accesului avocaților în timpul audierilor și permiterea procurorilor să asculte și să supravegheze fără mandat. Atunci când comisia pentru justiție a Parlamentului a vrut să discute "reformele" sale, ea a devenit atât de iritată pe aceștia pentru că se presupune că au blocat "progresul", încât a ieșit în trombă din ședință și a trântit ușa.

Metodele lui Macovei au înfuriat fiecare sector al guvernului, cu excepția ramurii executive prietenoase. Ziarul conservator Ziua a afirmat că ea a fost "probabil cel mai răsfățat ministru pe care l-a avut vreodată România". Liderul minorităților din coaliția de guvernare a lui Băsescu s-a referit la tacticile ei ca fiind "neconstituționale" și "staliniste". Chiar și Fundația Soros și-a exprimat îngrijorarea că unele dintre propunerile ei ar putea duce la un stat polițienesc.

Mircea Ciopraga, în camera inferioară a Parlamentului, a susținut că noile măsuri și propuneri se întorceau periculos de mult la zilele comunismului:

Dar Macovei a reușit să ocolească Parlamentul prin intermediul nou-numitei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Printr-o ordonanță de urgență, administrația a autorizat agenția să intercepteze convorbiri telefonice, să supravegheze persoane și să acceseze conturi bancare fără mandat. Măsura nu a declanșat o revoltă publică de amploare, din cauza mandatului limitat al agenției, care se ocupa doar de amenințările la adresa securității naționale și de crima organizată.

Dar, în prima sa reuniune de după alegerea lui Băsescu, Consiliul Suprem de Apărare a Țării declarase deja corupția drept o chestiune de securitate națională - ceea ce numai Parlamentul avea autoritatea constituțională de a face. Acest lucru a dat atât DIICOT, cât și serviciului de informații interne al României autorizația de a plasa suspecții de corupție în aceeași categorie cu suspecții de terorism intern. De asemenea, a deschis calea pentru cooperarea SRI-DNA sub acoperire - o altă ilegalitate în conformitate cu Legea 303/2004, articolul 7, care interzice procurorilor să colaboreze în vreun fel cu agenții serviciilor secrete. În plus, publicul nu știa nimic despre Hotărârea CSAT nr. 17/28.02.2005. Aceasta a rămas secretă până în ianuarie 2017, când ziarul Evenimentul Zilei a obținut o copie a ordonanței.

Macovei a subliniat deseori observatorilor occidentali că, deși România avea legi bune, avea nevoie de oameni buni în poziții care să pună în aplicare aceste legi. Dar chiar dacă nu a abuzat niciodată de poziția sa, măsurile pe care le-a impus - adesea prin ordonanță de urgență, fără contribuția Parlamentului - au creat un sistem de care viitorii miniștri ai justiției și procurori ar putea abuza cu ușurință în numele luptei împotriva corupției.

Atunci când Senatul a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care se cerea demisia ei pentru corupție în justiție și interferență cu Parlamentul, ONG-urile afiliate la Soros Open Network s-au mobilizat în apărarea ei. Acestea știau că se pot baza pe UE pentru a le lua partea în orice dispută politică internă, deoarece controlau accesul aproape exclusiv la urechea UE. Deși Comisia Uniunii Europene a decis în cele din urmă să nu intervină, vicepreședintele Bundestagului german a avertizat că îndepărtarea lui Macovei ar putea declanșa măsurile de protecție punitive ale UE față de România pentru abandonarea eforturilor de reformă.

Între timp, presa vest-europeană a lăudat-o pe Macovei la nesfârșit pentru efortul ei galant de a scoate România din Evul Mediu. Potrivit publicației germane Sonntagszeitung, ea a reprezentat "cealaltă Românie, cea decentă". Printre numeroasele sale premii se numără premiul "Femeia europeană a anului 2008", acordat de Asociația Internațională pentru Promovarea Femeilor din Europa.

În cele din urmă, Senatul l-a destituit pe Băsescu în 2007, iar Macovei a fost înlocuită în scurt timp, alături de alți loiali lui Băsescu. Cu toate acestea, cariera ei nu s-a încheiat. În cele din urmă, ea a ajuns să câștige un loc în Parlamentul European în 2009.

Într-un interviu acordat în 2011 la televiziunea publică din România în legătură cu ratele abisale de condamnare ale procurorilor DNA, Macovei a dat vina pe judecătorii corupți care nu-și fac treaba. "Sunt unii judecători care emit mandate de arestare", a spus ea. "Bravo lor! Vedem că există unii judecători care condamnă. Bravo lor!" Dar întârzierea condamnărilor a rămas o critică serioasă a rapoartelor bianuale de evaluare ale Comisiei Europene.

"De aceea am intrat în Uniunea Europeană, ca să jucăm după reguli - după regulile lor!"

"Nu după regulile noastre?", a întrebat interlocutorul.”

Vedeți cele 10 părți despre cum a fost acaparată România de rețeaua lui Soros, semnat de Jacob Grandstaff.