La conferința de presă de vineri am spus, din nou, adevărul despre actuala situație a celui de al doilea stat românesc, Republica Moldova: fără umbrela de securitate a NATO, ea rămâne pradă sigură pentru atacuri externe, la fel cum s-a întâmplat și în cazul conflictului separatist din 1992.
La 27 martie 1918 (9 aprilie 1918), în prezența prim-ministrului României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Țării al Republicii Democratice Moldovenești votează actul Unirii cu România. Unirea cu România a fost aprobată cu o largă majoritate
Unii îi spun și azi „conflictul armat” de pe Nistru, deși a fost război în toată regula. 32 de ani s-au scurs de la războiul din Transnistria, iar problema transnistreană rămâne și acum un „conflict înghețat”. Iar Rusia nu are de gând să-și scoată armata din Transnistria.
Compozitorul Eugen Doga, renumit în toată lumea pentru valsul considerat de UNESCO una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX, împlinește astăzi 88 de ani.
Alexandru Leșco, unul dintre patrioții închiși de ruși la Tiraspol pentru a da o „lecție” României, și-a sărbători azi ziua de naștere.
Poetul Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic, la 14 februarie 1935.
În urmă cu 143 de ani, pe 24 ianuarie 1882, Mihai Eminescu fonda, împreună cu alți militanți pentru „Dacia Mare”, Societatea „CARPAȚII”, o organizație naționalistă cu caracter semi-secret.
Pe 18 ianuarie s-au împlinit 16 ani de la moartea într-un accident rutier suspect a poetului Grigore Vieru, un mare patriot român și idealist unionist din Republica Moldova. Autor de poezii în care portretiza în cuvinte simple dar puternice Mama
Astăzi, 7 ianuarie, o parte din românii din teritoriile românești răpite în urma ocupației URSS, bucovineni, basarabeni dar și alții, sărbătoresc Nașterea Mântuitorului
S-au scurs 32 de ani de la moartea artiștilor Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Artiștii basarabeni și-au pierdut viața în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992
Trinitas TV a anunțat marți, într-un comunicat de presă, că documentarul „Martirul Unirii” despre Protoiereul Alexandru Baltaga este disponibil online
Și nu pot, gândindu-mă la șirul nesfârșit de dureri pe care această satanică lăcomie le-a stârnit, să nu mă gândesc și la ziua de 7 iulie 1997. Zi în care 65 de senatori, la îndemnul a doi trădători de țară, Emil Constantinescu și Adrian Severin
Pe 7 iulie 1997, Senatul României ratifica ceea ce este cunoscut drept „Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”. Tratatul ar putea fi denunțat și anulat anul acesta, în 2021.
Pe 26 iunie 1940, Guvernul Regatului României primea prima notă ultimativă din partea reprezentanților URSS, în ceea ce privește cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Iată textul trimis de ministrul de externe sovietic, Molotov:
Istoriografia românească a declarat ziua de 22 iunie 1941 drept ziua în care țara noastră a început bătălia pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, teritorii care fuseseră răpite României prin ultimatumul sovietic
Reproducem astăzi, la 83 de ani de la trecerea Prutului de către Armata României, două fotografii memorabile legate de un moment astral din istoria României: Duminică, 22 iunie 1941, ziua declanșării Războiului Sfânt pentru eliberarea Basarabiei
În noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, la ora 02:00, Armata Română primește de la generalul Ion Antonescu legendarul ordin: „Ostași, treceți Prutul!"
Primul val de deportări din Basarabia și Nordul Bucovinei:În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 NKVD-ul sovietic a organizat operațiunea de deportare a circa 35.000 de români din Basarabia și Bucovina de Nord.
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria.
Prin tratatul de pace de la București, din 16 mai 1812, jumătate din Principatul Moldovei era anexată la Imperiul Rus sub denumirea de Basarabia. Dorința Rusiei de a se înstăpâni până la Dunăre – și chiar dincolo de ea – nu era nouă.
Podul de Flori a avut loc pe 6 mai 1990. În cadrul acțiunii, românilor de pe ambele maluri ale Prutului li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă, fără pașaport și viză, râul care rupe trupul României. FOTO
De-a lungul istoriei, Basarabia, cât și spațiul de sud și de nord a trecut dintr-o mână în alta, rămânând astăzi, fără partea de sud, cu județele Cetatea Albă și Ismail și fără partea de nord, județul Hotin.
Data de 27 martie reprezintă un moment de referință în lupta pentru unitatea poporului român. După o dureroasă înstrăinare prin ocupația țaristă (1812-1918), Moldova de dincolo de Prut s-a unit cu România. Vorbim despre un eveniment istoric de care, cade-se a ne aminti cu recunoștință, dar și cu dorința de a învăța din patriotismul și dragostea de unitate a înaintașilor noștri.
La ceas de sărbătoare, când toată suflarea românească serbează împlinirea a 106 ani de la unirea Basarabiei cu patria-mamă, jurnalista Irina Nastasiu a stat de vorbă cu scriitoarea și preoteasa Olguța Creangă-Caia, strănepoata marelui povestitor Ion Creangă, o veche prietenă a Basarabiei și a lui Grigore Vieru.
La 6 ianuarie, când românii sărbătoresc Boboteaza, vă oferim o poveste autentică despre viața unui român de peste Prut - Stelian Necula -, istorie ce va avea ca punct culminant evenimentele petrecute în această zi acum 78 de ani.
La data de 16 iunie 1991 a avut loc Al doilea Pod de Flori. Românii din Moldova de peste Prut au putut să treacă fără acte pe teritoriul Moldovei de dincoace de Prut, pentru a se întâlni cu rudele rămase aici.
Reîntregirea României reprezintă singura garanție pentru ca românii din Rep.Moldova să-și păstreze ființa națională, limba maternă, cultura, apartenența la propria istorie.
Tinerii de la Honor et Patria și-au dorit să arate fraților basarabeni la mitingul de la Chișinău de astăzi că Românii vor Unirea. Dar n-au fost lăsați. Mesajul a ajuns oricum, cu ajutorul Domnului și al altor români naționaliști de pe ambele maluri ale Prutului.
Unirea Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu Regatul României, la 27 martie 1918, a declanșat procesul de unificare a națiunii române și a condus, prin unirile de la Cernăuți, din 28 noiembrie, și de la Alba Iulia, din 1 decembrie, la formarea României Mari.
În noaptea de 1 aprilie 2022 se împlinesc 72 de ani de la cel de-al treilea val de deportări în masă operate de autoritățile comuniste în Basarabia. Acțiunea a început la 1 aprilie 1951, la 4:00 dimineața și s-a încheiat la orele
Centrul Român de Studii și Strategii, în parteneriat cu Institutul de Studii Politice Conservatoare "Mihai Eminescu” și Asociația "Răsăritul Românesc”, a organizat marți 27 martie 2023, Simpozionul cu genericul "Basarabia, încotro?”
Am aflat cu satisfactie in timp ce imi faceam doctoratul ca una dintre cele mai stabile si mai durabile granite din Europa a fost granita de pe Nistru a Moldovei istorice si a Romaniei moderne.
Un genocid împotriva românilor prea puțin cunoscut a avut loc încă înaintea ocupării Basarabiei în 1940, asupra dimensiunii crimelor existând doar informații fragmentare și incomplete.
Nu, stimabile domn Talos Mircea, tocmai dumneata esti inspirat din Sputnik, ori chiar ești de la Sputnik, când vii să susții, prin aberațiile de mai sus, regimul ilegal de ocupație al Kremlinului instalat prin forța armelor pe o porțiune din teritoriul constituțional al Republicii Moldova de peste 30 de ani!
Observ un entuziasm nemaiîntâlnit în legătură cu unirea Basarabiei cu România. În special pe fondul declarațiilor ”bombă” de la congresul AUR, în urma cărora mass-media MSM și influensării de serviciu au pus tunurile pe George Simion.
Ion Cristoiu: De teama lui Zelensky, regimul Iohannis nu a sărbătorit Ziua Bucovinei. BUCOVINA ȘI BASARABIA. Studiul istorico-politic al lui Eminescu publicat integral, în premieră online
Monumentul a fost ridicat inițial în 1934 în comuna Brânzeni în fața conacului lui Vasile Stroescu, însă a fost distrus după 1944 de bolșevici. Restabilirea acestui monument a durat aproape doi ani de zile.
Fiul regretatului cuplu naționalist militant pentru Unirea Basarabiei cu Patria-mamă, Cristofor Aldea-Teodorovici, care a rămas să poarte mai departe Crucea lui Hristos și a Basarabiei, pentru neam și pentru țară, a declarat cu această ocazie:
Am ajuns timpuri în care trebuie să nu ne mai amăgim că există cineva căruia să-i pese de necazul nostru; și nici că nouă ne-ar păsa cu adevărat de necazul altuia. E o grozăvie aproape ca în iad, unde nimănui nu-i e cu putință să vadă chipul cuiva.
