ascultă articolul

În ultima vreme, se vorbeşte tot mai mult pe internet despre o legătură care ar exista între industria muzicală și agenda Illuminati. Teoriile sunt atât de complicate, iar încrengăturile semantice atât de terifiante încât cu greu ar putea cel care le ia în serios, şi le urmăreşte cu asiduitate să nu-şi piardă cel puţin liniştea, dacă nu şi echilibrul mintal. Dar şi dacă te menţii departe de aceste sfere, nu poţi eluda complet repertoriul simbolic cu caracter, ocult, iniţiatic şi poate chiar demonic care a ajuns să domine videoclipurile unor cântăreţe precum Lady Gaga, Miley Cirus, Katy Perry și foarte multe altele.

Ultimul videoclip, Get Her Back pentru o piesă semnată Robin Thyke oferă un nou material de reflexie pe o astfel de direcţie de abordare. Piesa „sună bine”, e „catchy”, într-o săptămână a făcut deja peste 4 milioane de vizualizări pe youtube. Tehnic vorbind însă, a transmis câteva zeci de milioane de mesaje subliminale. Este vorba de mulţimea imaginilor de numai o secundă sau de fracţiuni de secundă care abundă pe parcursul videoclipului. Suficient de scurte pentru a nu fi percepute în mod conştient, cadrele acestea se fixează cu mult mai puternic în memoria noastră subconştientă.

Pentru cine încearcă să vizualizeze făcând stop-cadru pe fiecare secundă, va descoperi câteva zeci de imagini care durează de la o fracţiune de secundă până la 2 secunde, majoritatea nefiind conştientizate la o vizionare normală a materialului. Dintre acestea, la minutul 1:27 – 1:29 apare „sublima” față din fotografia afișată mai jos. Te poți uita „liniștit” de câteva zeci bune de ori la clip fără să-ți dai seama că e acolo. Care este motivul pentru care videoclipul insistă atât de mult pe intoxicarea subliminală a subconştientului nostru?

Mesajul spune totul. De la primul cadru şi până la ultimul avem de-a face cu o înlănţuire iniţiatică a minţii pe un traseu presărat cu simbolurile morţii sau ale demonicului. De la apariţia efectivă a chipului demonului, la măşti mortuare şi suprapuneri de personaje mitologice cu coarne, imageria videoclipului te proiectează ritualic în tenebrele infernale ale unei lumi a întunericului.

Privind videoclipul pentru prima dată, ai spune că nu e nimic în neregulă cu el, cu excepția faptului că e cam sinistru, uneori, alteori erotic, însă toate acestea au ajuns deja să treacă drept normalitate. Ceea ce se poate însă observa este intensificarea unei stări de tulburare şi de teamă, suprapuse pe alt sentiment confuz, de altfel, de fascinaţie şi excitaţie.



Textul este unul banal. Robin Thyke îşi cheamă înapoi soţia care l-a părăsit în urma unei apariții a acestuia, pe scenă, cu Miley Cyrus în niște poziții erotice mai mult decât scandaloase. Imaginile suprapuse peste acest aparent inofensiv discurs schimbă însă complet starea şi unghiul de abordare. Robin Thyke este dezbrăcat şi murdar de sânge pe faţă. Ameninţă să se omoare, ducându-şi sugestiv degetul la tâmplă, sau este ameninţat cu moartea, fiind captiv mâinilor care-i acoperă trupul gol fără apărare, într-o înlănţuire erotică care, ne sugerează imaginile, se însoţeşte cu durerea, cu chinul şi cu moartea. Nu ar fi atât de ieșit din „comun”. Deja industria muzicală ne-a obișnuit cu astfel de ipostaze, încât să nu ni se mai pară ciudate, încât să nu ripostăm și nici măcar să bănuim că astfel de imagini „dăunează grav sănătății”. Respectăm dreptul la liberă exprimare, dar până la un punct. Până la minutul 1:27-1:29, minut în care privitorul este „înjunghiat” pe la spate, consumând, fără să știe ce are în „farfurie”, imaginea macabră a unui demon pe care puțini ar dori să o privească. Și mai puțini o pot privi fără să se tulbure.

 

Mesajul imagistic al acestui videoclip este o consecinţă logică a mesajului unui alt cântec al aceluiaşi autor – I Got U, ceea ce înseamnă că poate fi lecturat numai în logica intertextualităţii, altă tehnică semiotică de ordin manipulativ, ocultă şi postmodernă totodată.  Acolo era vorba, tot despre un fel de dragoste, sau mai curând, despre o cucerire, o înşelătoare amăgire cu bogăţia (the diamonds), petreceri (the parties), călătorii în jurul lumii (the trips around the world), sex pornografic (XXX), totul numai pentru a ceda şi a te lăsa posedat (I got you, and you got... me too). De fapt nu ştim cine pe cine posedă în această năucitoare golire de sine.

Vine însă despărţirea pe care Get Her Back o celebrează sub semnul morţii. Peste întreaga dramă tronează imaginea demonului. El deschide videoclipul camuflat în silueta unui alien şi tot el coboară cortina, îndepărtându-se, nu înainte de a ne anunţa că va reveni: This is just the beginning. Chipul şi-l arată însă la minutul 1,27-1,29 şi 2,36 şi 2,44 în contextul măştilor mortuare sau a capetelor de mort de la 1,15,  1,39, 2,52 sau 3,19. De fapt, discursul morţii este firul roşu al întregii naraţiuni vizuale. Cuvintele exprimă durerea despărţirii, suferinţa vieţii, iar imaginile propun sau insuflă subliminal dorinţa de a te topi de a dispărea în întunericul sângeriu al ultimelor cadre.



După vizionarea unui astfel de videoclip, o capodoperă a manipulării prin cultura de masă, publicul chiar își va fi câștigat menirea de „țintă”. Cei care văd acest videoclip, în aparență inofensiv, nu vor ști ce i-a lovit. Te poţi simți poate „în pericol”, ar putea să-ţi sporească nervozitatea, anxietatea, nevoia de a te „apăra”, eventual ar putea apărea tristețe şi chiar o uşoară depresie sau te poți simți lipsit de apărare. Cu alte cuvinte, o anumită tulburare mentală poate să-i cuprindă, mai cu seamă pe cei cu un psihic mai labil.

Să fie vorba chiar de boală, durerea pe care o invocă iniţiatic videoclipul încă din primele sale secunde, şi care este exprimată în preludiul său din I Got U? Orice boală cere un tratament, după cum știm. În consecință, „ținta” va simți nevoia, cel mai probabil,  să mai consume ceva, să uite pentru a se vindeca. Astfel, omul zilelor noastre ajunge înlănțuit și de mâini și de picioare, după cum ne sugerează acelaşi videoclip, pentru că „cineva” i-a afectat mintea – şi nu vorbim numai despre acest videoclip. Eşti prins în mrejele unei culturi care te consumă în aceeaşi măsură în care te îmbie să consumi. De fapt, acest mesaj este încifrat în tot mesajul lui Get Her Back, cuvinte şi imagini totodată. Iubitei îi sunt atribuite pe rând măşti mortuare, capete de mort şi chiar este vizualizată pentru o clipă având cap de demon (minutul 1,28). Care să fie logica? Unirea să nu fie cea a firii în fidelitatea unuia pentru altul, a naşterii şi a unei vieţi de familie, ci aceea a orgiei, a erosului devorator patronat de energiile sexuale orgiastice ale celui care se desluşeşte ascuns în pliurile acestui videoclip?



Da, deznodământul acestei suferinţe care pare că nu se mai sfârşeşte, intensificându-se progresiv, ni se sugerează a nu putea fi altul decât moartea care îţi înlănţuie erotic trupul şi sufletul – cei care au avut experienţa tentativei de sinucidere ştiu despre ce vorbim – şi care, până la urmă, se sugerează, te va absorbi în tenebrele ei. Peste tot şi toate tronează satana, al cărui chip ne priveşte din penumbră pe parcursul întregului videoclip.

Nu știm cine este în spatele acestui cerc vicios al industriei muzicale. Multe voci acuză o „elită ocultă”, „illuminati”. Deși par teorii ale conspirației, promotorii acestora susțin că există câteva semne clare care indică apartenența unui artist la acest „clan”: acoperirea unui ochi, gest popularizat deja de Lady Gaga, Rihanna ș.a.- este prezentă și aici, dar nu evidentă, deoarece imaginile respective apar doar pentru o secundă, suficient de puțin încât mintea conștientă să nu le înregistreze.

„Această promovare a culturii morții vă este servită de afacerea de divertisment Illuminati”. Textul mesajului „mi-e dor de tine” poate să însemne și că „ei” îți vor sufletul, după cum comentează vigilantcitizen.com. 

Care este rolul lui Robin Thicke pe această scenă gigantică a divertismentului? Este doar un alt „pion” al „Illuminati”, în caz că există așa ceva? Indiferent cine ar fi „ei”, nu mai încape îndoială că mesajul lui Get Her Back nu are nimic comun cu divertismentul, poate doar dacă acesta însuşi este o anticameră a morţii, după cum ne sugerează însuşi videoclipul. Altfel, astfel de creaţii pun în mare pericol sănătatea mentală a omului modern care şi aşa este bolnav de atâta muncă şi stress, de un mod de viaţă lipsit de sens, în care forţele impersonale ale tehnologiilor şi ale inconştientului colectiv, îmbolnăvit de astfel de mesaje,  par să stăpânească tot mai mult lumea.



Poate că a sosit într-adevăr vremea să ne trezim, înainte de a fi prea târziu… Auzim peste tot să mâncăm sănătos, haideți să ne străduim să nu mai înghițim orice otravă ni se oferă gratuit pe tavă. E singurul mod de a supraviețui, într-o lume care, în mod evident, nu are nicio intenție de a ne proteja. Tot ce ne-a mai rămas este să ne ajutăm reciproc. Împărtășiți acest mesaj cu prietenii și rugați-i să facă același lucru. E grav ce se întâmplă și e timpul să ne unim, pentru a ne apăra. Ni s-a declarat pe faţă război, un război împotriva normalităţii şi a vieţii. După cum chiar ei au spus la finalul videoclipului, „acesta este doar începutul”.

[highlight]Imaginea tulburătoare a fost scoasă din motive de protejare a cititorilor. Nu recomandăm vizionarea videoclipului. Cei care vor să facă o cercetare și îl vor viziona, totuși, vor putea găsi imaginea subliminală a unui demon la minutul 1:27 - 1:29.[/highlight]

(sursa: vigilantcitizen.com)