ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


România, Polonia, statele baltice şi toate celelalte ţări care nu au baze NATO pe propriul teritoriu sunt membri de mana a doua ai organizaţiei nord-atlantice. Asta scrie sociologul Slawomir Sierakowski într-un editorial publicat de New York Times.

Polonezul este de părere ca recentele asigurări primite de membrii NATOaflaţi în vecinătatea Rusiei nu fac decât să sporească incertitudinea.

"Orice asigurare a unui lucru care este obligatoriu înseamnă, de fapt, că există dubii în privinţa acelei obligaţii", scrie Sierakowski.

Polonezul împarte statele membre ale NATO în două categorii, de prima mână şi de mâna a doua, ultimii fiind mult mai expuşi în faţa unei potenţiale agresiuni.

"N-are rost să ne prefacem, ţările care nu al baze NATO pe teritoriul lor se află într-o zonă gri a membrilor de mâna a doua. Este clar că în NATO nu există egalitate. Sunt memri de prima mână - Anglia, Germania, Italia - cei despre care toată lumea ştie că vor fi apăraţi imediat şi fără discuţie de NATO. Membrii de mâna a doua, ca Polonia sau statele baltice, ar putea fi răvăşite în săptămâni sau chiar luni de război până la intervenţia NATO."

Slawomir Sierakowski este de părere că NATO ar trebui să treacă la acţiuni concrete şi să îşi mute bazele din vestul Europei spre centru şi estul continentului, pentru a putea reacţiona rapid în cazul unei agresiuni ruseşti.

Mai mult, el compară discursurile din prezent ale Occidentului cu cele din 1938.

"Atunci, cuvintele goale ale politicienilor occidentali i-au permis unui nebun din Germania să dezlănţuie catastrofa celui de-al Doilea Război Mondial. De data asta nu ne trimiteţi tot vorbe, ci soldaţi."

România se află într-o situaţie incertă, nefiind nici membru de prima mână al NATO, dar nefiind nici în zona gri. Pe teritoriul ţării noastre se află două baze americane, cele de la Deveselu şi Mihail Kogălniceanu, dar acestea sunt mult mai mici decât, de exemplu, cele din Anglia sau Germania.