ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Dacă ne uităm la orice hartă obişnuită din ziua de azi, tragem concluzia că America de Nord e mai mare decât Africa, Alaska e mai mare decât Mexicul, iar China e mai mică decât Groenlanda. Nimic mai fals. Cum se explică aceste distorsionări ale realităţii prin imagini?

În realitate, China e de patru ori mai mare decât Groenlanda, Africa e de trei ori mai mare decât America de Nord, iar Mexicul e mai mare decât Alaska, scrie descoperă.ro

Distorsionarea dimensiunilor se datorează aşa-numitei proiecţii Mercator, modul de transpunere a caracteristicilor lumii reale pe hârtie, folosit la realizarea hărţilor; proiecţia Mercator, inventată în 1596 pentru a-i ajuta pe navigatori să se orienteze în călătoriile lor, este şi azi utilizată, dar, deşi redă corect forma întinderilor de uscat, distorsionează dimensiunile unora în raport cu altele.

James Wan, senior editor al publicaţiei Think Africa Press, susţine că cea mai mare problemă este aceea că e imposibil să redăm realitatea unei lumi sferice pe o hartă plană – o dificultate cu care cartografii se luptă de secole. De-a lungul timpului, au fost propuse numeroase modele – hărţi în formă de inimă, proiecţii conice ş. a. – dar, în cele din urmă, s-a impus proiecţia inventată de Gerardus Mercator, folosită şi în ziua de azi.

Problema ei este că, deşi redă corect forma continentelor, şi a insulelor, face să pară mai mari porţiunile de uscat din emisfera nordică. De pildă, pe o asemenea hartă, America de Nord pare cel puţin la fel de mare ca Africa. În realitate, explică James Wan, America de Nord ar încăpea toată în Africa şi încă ar mai rămâne loc pentru India, Argentina, Tunisia şi alte câteva ţări mai mici.

Groenlanda, care în proiecţia Mercator arată cam de aceeaşi dimensiune cu Africa, de fapt are o suprafaţă doar numai 1/14 din cea a Africii.

De asemenea, în hărţile întocmite în proiecţia Mercator, ţările scandinave par a ocupa împreună o suprafaţă mai mare decât cea a Indiei, când, de fapt, India e de trei ori mai mare decât toate ţările scandinave la un loc.

Raporturile corecte de mărime se pot vedea în hărţi întocmite cu ajutorul unui alt tip de proiecţie, numită proiecţia Gall-Peters. Dar nici aceasta nu e perfectă; redă corect raporturile de mărime, dar distorsionează forma întinderilor de uscat. Diversitatea hărţilor create de-a lungul vremii reflectă istoria lumii; în unele dintre ele, aspectul ideologic este foarte evident, adesea autorii lor arătăndu-şi părtinirea prin felul în care exagerau mărimea propriei ţări în raport cu ţinuturile din jur.

Unul dintre cele mai importante progrese în domeniul cartografiei este proiectul Google Earth, lansat în 2005, care pune la îndemâna utilizatorilor hărţi ale celei mai mari părţi a lumii, deşi gradul de precizie cu care sunt tratate regiunile nu este egal, unele regiuni slab populate nefiind luate în considerare.

Reprezentanţii Google Maps susţin că încercarea lor continuă de a realiza harta perfectă este o călătorie care nu se sfârşeşte niciodată.