ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Ieri, 16 aprilie, Judecătoria Iaşi a decis să respingă să respingă cererea înaintată de Lucian Fenechiu, fratele fostului ministru al transporturilor, Relu Fenechiu, prin care se solicita înlocuirea regimului de executare, judecătorii urmând să soluţioneze, zilele acestea, şi solicitarea înaintată de fostul baron liberal Relu Fenechiu, conform Adevărul.

La fel ca şi fratele său Lucian, acesta a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, fostul ministru având regim de executare închis, stabilit de o comisie special pe 26 februarie, şi cerând magistraţilor să-şi execute restul pedepsei în regim semideschis.

În document, Relu Fenechiu invocă o serie de motive pentru care, în opinia sa, ar trebui să i se schimbe regimul de executare, considerând că a avut, în perioada de când a fost încarcerat, un comportament “exemplar” şi că nu prezintă “niciun risc” pentru celelalte persoane încarcerate în Penitenciarul de Maximă Siguţanţă din Iaşi.

De asemenea, Relu Fenechiu mai invocă vârsta şi starea de săntăte ca motive pentru schimbarea regimului, precizând şi că este o persoană cu “o carieră bine definită”. “În cazul meu puteţi constata că se conturează un portret al unui om care, prin maniera de asumare a regulilor de detenţie începând chiar din prima lună de detenţie, prin nivelul de educaţie, calităţile intelectuale pe care le am, prezintă o capacitate, disponibilitate şi voinţă pentru reeducare şi reintegrare socială. În plus, datorită pregătirii mele profesionale şi a studiilor superioare pe care le-am absolvit, prezint abilităţi care mă recomandă pentru includerea în programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială care pot fi desfăşurate într-un regim semideschis”, susţine Fenechiu.

În acelaşi document, fostul liberal mai precizează că are “disponibilitate de a presta muncă” sau de a participa la activităţi de asistenţă socială, moral-religioasă, instruire şcolară şi de formare profesională.