ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Recentele evenimente din Franţa în care şi-au pierdut viaţa mai multe persoane au îndoliat toată lumea. Duminică, în Paris a fost organizat un miting de susţinere al dreptului la liberă exprimare la care au participat lideri de prim rang ai lumii. Printre ei s-a aflat şi preşedintele României, Klaus Iohannis.

Livrare gratuita in 24 de ore! Orice produs

Foarte mulţi ziarişti şi lideri de opinie din România au adoptat rapid mesajul Je suis Charlie pentru a-şi arăta susţinerea faţă de caricaturiştii de la Charlie Hebdo. Aceiaşi ziarişti şi lideri de opinie români AU TĂCUT însă când dreptul ROMÂNILOR din Covasna şi Harghita la liberă exprimare şi la o identitate românească era grosolan încălcat de către extremişti maghiari. S-a mers atât de departe încât românii au fost ameninţaţi cu MOARTEA.

CITEŞTE ŞI:  De ce nu sunt (cu) Charlie

Dan Tănasă publică pe site-ul său un lung şir de evenimente în care el, în calitate de ziarist, cât şi cetăţeni simpli, au fost ameninţaţi cu moartea, iar autorităţile nu au luat nicio măsură. Despre o solidaritate a clasei politice sau a societăţii civile nici nu se pune problema. În schimb, tragicul eveniment de la Charlie Hebdo a reuşit să aibă ecou chiar şi în România. De aici putem trage o concluzie sumbră scrisă de Dan Tănasă: reacţionaţi doar la sânge?

CITEŞTE ŞI: În țara sa BLASFEMIA e INTERZISĂ prin lege. Acest lider european a stat însă în primul rând la marșul de la Paris spunând Je Suis Charlie

Este amintit de către Dan Tănasă cazul elevei Sabina care a fost ameninţată cu moartea după ce venit la şcoală cu o bentiţă tricoloră! Autorităţile nu au intervenit, dar mediatizarea a dus la un gest fără precedent de solidaritate venit din întreaga ţară. Şi cazul lui Cosmin, un elev covăsnean care s-a fotografiat cu drapelul României pe 15 martie într-o piaţă publică, fiind apoi ameninţat cu moartea, a trecut neobservat de autorităţi.

Să înţelegem că libertatea de exprimare în Franţa nu este la fel cu cea din România?